Case #6 - Disciplină şi libertate

Trevor avea 33 de ani. Crescuse în India cu mama sa, tatăl său nefăcând parte din peisaj deloc. A fost trimis la o şcoală care oferea foarte multă libertate elevilor săi, dar nu la fel de multă îndrumare.
Pe la 20 de ani a venit în Australia, unde se distra mult şi muncea şi mai mult.
De-a lungul copilăriei lui, mama sa muncea mereu, astfel că abia apuca să o vadă, deşi locuiau în aceeaşi casă.
Ea a venit în Australia acum 5 ani şi a cumpărat o casă, în care locuieşte el acum. Încearcă să recupereze tot timpul pierdut – petrec mai mult timp împreună acum decât au făcut-o vreodată în copilăria lui.
Trevor era isteţ, chipeş, încrezător, dar cu toate astea nu reuşea să îşi facă o prietenă sau cel puţin să aibă o relaţie pe termen lung.
Erau multe chestiuni de abordat. Una majoră era sprijin versus libertate.
Trevor a crescut beneficiind de multă libertate, atât la şcoală, cât şi acasă, dar i-a lipsit organizarea şi sprijinul.
Am introdus această idee în şedinţă. I-am sugerat să joc eu rolul unui profesor de la şcoală. La început am jucat rolul unui profesor care acorda foarte multă libertate şi l-am întrebat ce simte. Era o experienţă familiară pentru el – plăcerea libertăţii şi în acelaşi timp sentimentul de rătăcire.
Apoi, am jucat rolul profesorului pe care nu l-a avut niciodată: îi dădeam o structură exactă, dar îl şi încurajam în acelaşi timp.
A început să lăcrimeze, iar spaima lui ascunsă a început să scadă. În acelaşi timp, era ceva neobişnuit pentru el, fiindcă simţea o anumită stare de revoltă.
Apoi am făcut schimb. Eu am jucat rolul lui, iar el pe al profesorului care trasa regulile şi oferea sprijin. Acest lucru i-a făcut plăcere. S-a simţit mai puternic.
Ca temă, i-am spus să descrie o serie de astfel de imagini.
Săptămâna următoare a venit cu o realizare majoră – până atunci nu reuşise niciodată să îmbine cele două zone distincte: organizarea era asociată exclusiv muncii, iar libertatea – distracţiei, iar dorinţa sa de a fi apreciat a dus la un comportament manipulator în cadrul relaţiilor sale.
Pe măsură ce a devenit conştient de fiecare sferă, a reuşit să îmbine cele două aspecte separate ale sinelui.
În cadrul acestui proces am folosit experimentul Gestalt, ce constă în întruchiparea şi punerea în scenă a diferitelor laturi ale sinelui, am adus în prezent experienţe din trecut, am creat noi experienţe pentru a intensifica această descoperite şi am explorat aceste experienţe, analizând senzaţiile corporale. Am folosit procesul creativ al artei pentru a duce conştientizarea mai departe, astfel încât relaţia terapeutică să poată oferi un spaţiu propice pentru a aduce în discuţie toate acestea.