Case #61 - Acomodarea cu sentimentele sexuale

Linda avea 33 de ani și era singură. Mi-a povestit că avusese o mulțime de prienteni, dar toți erau „amici". Când apărea posibilitatea unei relații romantice, îi era greu să treacă granițele relației de amiciție.
Scopul ei în ședință era să exploreze un teritoriu necunoscut pentru ea.
Am început prin stabilirea unei relații cu ea, spunându-i despre deschiderea și interesul meu pentru „necunoscut". I-am subliniat faptul că nu știm multe unul despre celălalt, așa că i-am spus despre lucrurile pe care aș vrea să le știu despre ea și am invitat-o să spună ce ar vrea să știe despre mine. În Gestalt vorbim despre „vidul creativ" ca despre o zonă unde nu există certitudini. Este un tărâm bogat pentru începerea unei explorări, iar practica Gestalt implică confortul terapeutului cu acel necunoscut.
A povestit că este „o fată bună" și că voia să se mute din casa în care locuia cu părinții ei. Spunea că aceștia nu erau de acord cu iubiții ei și că fugea pe fereastră pentru a scăpa de privirile lor insistente. Voia să se hotărască și să își clădească propria viață. Dar totul i se părea atât de dificil.
Punând lucrurile cap la cap, totul ducea la sexualitatea ei. Faptul că era „o fată bună" o împiedica să își stăpânească pe deplin sexualitatea în fața bărbaților și de aceea relațiile ei nu au trecut de stadiul de amiciție... și, chiar și atunci când au depășit acest stadiu, a spus că avea tendința de a le readuce la acel nivel.
Provocarea consta în felul în care trebuia sprijinită pentru a-și înțelege mai bine natura sexuală. Am întrebat dacă existau femei în grup care s-au considerat la un moment dat „fete rele". Doar una (Martina) a ridicat mâna. I-am spus să îi povestească Lindei despre asta. În Gestalt, sprijinul este important și într-o zonă atât de sensibilă precum sexualitatea, este foarte important să nu te simți singur, acest lucru reducând și ideea de expunere și sporind simțul de proprietate - depășind în mod esențial tărâmul rușinii.
Martina ne-a împărtășit că nu era vorba neapărat despre o fată bună sau rea, ci despre îndepărtarea de definițiile date de ceilalți oameni pentru bine și rău și despre descoperirea a ceea ce își dorea ea cu adevărat, a ceea ce era bine pentru ea.
M-am întors la Linda și am întrebat-o ce simte. A spus că nu își cunoștea corpul prea bine și că îi era greu să spună ce simte și ce vrea. Era evident că acest lucru reprezenta un obstacol în explorarea propriei sexualității!
Am invitat-o la un experiment într-un mod foarte precaut, oferindu-i o mulțime de opțiuni cu privire la implicarea ei și spunându-i că se poate opri oricând simte nevoia. I-am explicat limitele experimentului: trebuia realizat doar în grup, iar bărbatul care va participa la experiment o va face doar pentru a o sprijini. Este foarte important să stabilești și să manevrezi limitele atunci când este vorba despre sexualitate.
I-am spus să aleagă din grup pe bărbatul de care se simte atrasă cel mai mult.
I-am așezat față în față. Am întrebat-o pe Linda ce simte. Era puțin stresată, dar nimic mai mult. I-am spus să respire și să alterneze direcția energiei din corpul său în sus și în jos, în timp ce îl privește. După o vreme a spus: „nu mi se mai pare la fel de atrăgător ca înainte". Făcea conversia spre amiciție - înlăturând sexualitatea din energia ei, așa că i-am indicat acest lucru și am întrebat-o dacă dorea cu adevărat să pășească în necunoscut. Aici am folosit intenția ei inițială pentru a o ajuta să își asume riscul. Faptul că a spus acel lucru mi-a sugerat că ar putea fi gata pentru asta.
A fost de acord, așa că i-am spus să respire în continuare și să îl privească și să simtă unde și cum se afla plăcerea prezentă în corpul ei. La început nu a fost mare lucru. După o vreme a simțit plăcere în partea de sus a corpului. Am încurajat-o și am îndrumat-o să respire în continuare. După o vreme a permis plăcerii să coboare în stomac și foarte puțin în șolduri,
Partenerul ei de experiment i-a spus despre schimbările pe care le-a observat de-a lungul procesului și am discutat despre acestea.
Pentru ea a fost un pas important, deoarece nu mai reușise să mențină acest tip de energie în corpul său în afara sexului propriu-zis. Nu realizase puterea pe care o avea, nu știa cum să o ajusteze, să o păstreze sau să o aducă în relația cu un bărbat.
Lucrul cu sexualitatea este o zonă delicată plină de provocări în psihoterapie. Uneori poate fi un abuz, dacă terapeutul nu este foarte clar în ce privește limitele.
Cu toate acestea este important să nu îl eviți, deoarece oamenii au nevoie de sprijin și cel mai probabil nu îl vor obține în altă parte.
Acest experiment a fost conceput cu atenție pentru a păși în tărâmul „necunoscut" pentru ea, dar cu foarte mult sprijin și într-un ritm corect pentru ea.
Am fi putut lucra cu interdicțiile stabilite de părinții ei, dar era pregătită pentru o experiență nouă și era sătulă să fie ținută în loc, așa că își dorea să își depășească limitele.
Mulți oameni își blochează conștientizarea; sexualitata tinde să fie o zonă cu multe blocaje semnificative. Uneori acest lucru se datorează unei traume, dar alteori este rezultatul condiționării sociale/ familiale care descurajează trăirile sexuale.
În încercarea de a restabili aceste sentimente, terapia Gestalt nu are ca scop „eliberarea" sexualității pentru oricine, ci mai degrabă permite plăcerii sexuale să urmeze cursul natural în întregul nostru existențial - fără a fi dominant sau subjugat.